Robuste cărări te alungă-n trecut,
Și timpul pierdut reînvie acum,
În ceața albastră se iscă un drum,
Și liniștea grea se preface în scrum.
În valuri de vînt se întorc amintiri,
Resimtem apusul- arhaici simțiri,
Revolte de apă formează un pod,
Un pod ce ne leagă strîns cu un nod.
Suntem doi străini uniți de destin,
Pornim pe alee legănîndu-ne lin,
Copii amorezi cu gîndrui curate,
Clădit un eden din flori parfumate.
Frumos imposibil, trecut neuitat,
Ne pierdem în ceața prezentului dat.
Facebook Comments
